Meta Poeme

Subscribe

Archive for January, 2018

PLICTIS

January 20, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

Plictis

Trag de raza pana narui
Steaua ce-i de ea legata,
Scot un ochi apoi il darui
Orbului ce-am fost odata.

Fara vaz, lumea dispare,
Iar conceptul se goleste
De orice specificare,
A ceva ce vietuieste.

Vazand ce, eul se minte,
Ca-I egal cu ce-i vazut,
Vazand vaz, gandirea curge,
Dar vazutul e-n trecut.

Segmentat in mici prezente,
Inchegat din umbre sparte,
Incurcat in divergente,
De ‘ma vad’, eu sunt departe.

Ce nu vad, nu ma ajuta,
Sa fiu omul ce doresc,
Ca ‘nu vreau’ mi se imputa,
Ne voind, ma plictisesc.

o raza

January 19, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

o raza

o raza salbatica taie din toate,
desprinde gustul de miros pe saturate,
ploaia de nor, furtuna de fior,
dar cel mai straniu,
ea imi desprinde carnea de oase
si zice:
uite fara carne, cat sunt de frumoase,
fara tine, fara nefericirea de a simtii,
fara spaima cumplita de a putrezii,
acum esti vesnic, esti schelet,
esti celui ce ai fost, etern efect.
acum cineva te va privi, te va privii,
si vorbele celebre poate va rostii:
a fii e mult mai rau, decat a nu fii…

NOAPTEA

January 19, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

NOAPTEA

Din lumina curge noaptea
Ca o licoare grea,
Curaj, speranta, frica,
Tremura in ea.
Noaptea aduce de departe,
Chemari la viata,
Intrari in moarte,
Strigat de furie,
Geamat extaz,
Urletul incantarii,
Blestem la necaz.
Mari confruntari,
Platind alt maine,
Crime enorme,
Pentru un crez de caine,
Dulci duiosii stinse-n oroare,
Iubiri tradate, fara hotare,
Puteri acide, fara putere,
Act vicios, dulce durere.
Cu toate tes a noptii forta rea,
Care ne prinde in a sa retea,
Viitorul il dizolva,
Cu pedepse te rezolva,
Cu adevar te pedepseste,
Dar poate si caleste.
In noapte nepasarea cultivam,
Tradari fidele incurajam,
Doar sa ne intristam cand bucuram…

viitor

January 19, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

VIITOR

PAMANTUL se invarte relaxat
Bronzandu-se pe fiecare fata,
De rasarituri soarele s-a saturat,
Cu un apus sfarseste orice dimineata.

Pe ratiunea nuda ploua cu scantei,
In simturi pasari ard cu flacari ascutite,
Mereu sperand ce nu ai drept sa iei
Vei vrea mai multe decat poti, iubite.

Om condamnat la generozitate inutila,
Lasa desertul sa se roage si apa sa i se refuze,
Tu nu poti satura uscatul varsand o burta de camila,
Fa doar statuile sa cante, cu albe si crapate buze.

Belsugul e speranta lumii, aridul e oglinda ei,
Acolo marele covor de verde se ofileste sangeriu,
Pe amintirea inghetata amurgul ninge cu fulgi grei,
Uitatul vis al bucuriei, visand, e ingropat de viu.

Cand ratiunea delireaza si face bunul simt sa planga
Cu praf de resemnare rece, cernuta din imensul vid,
Ajuta mintea irosita puterile din viitor sa stranga,
Si trupul Evei iar anima, de viata si de dragoste avid.

FRUMUSETE

January 18, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

FRUMUSETE

Universul, Soarele, pamantul, atomul,
Corpul, actul, gandul, emotia, omul,
Bolta cerului, stralucitoare, iradiind,
O picatura de apa convexa, reflectand,
Pielea albastra-flexibila a marii, tremurand,
Nelinistea vantului, racorind, doborand.
Oceanele, continentele, panza, culorile,
Verdele invingator, fructele, florile,
Realitatea tablou, pictura perceptiei,
Mintea sens-discurs, logosul conceptiei,
Mana facatoare, prin arta constructiei,
Logica subtil separanta prin arta deductiei.
Emotia de tine saturanta, baza contradictiei.
Esti aici, esti acum si vei fii, frumusete,
Imensa placere, obscura pedeapsa,
Cauza cauzelor, legea legilor, divin capriciu,
Controversata conventie, uman-diabolic deliciu,
Creata, cautata, admirata, contestata identitate,
Crezand ca denumita-simtita existi, ce naivitate!!!!!!!!

Dual

January 18, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

DUAL

Nimic nu pare mai straniu ca ‘eul’
Cumparat si vandut in variante,
Odata intrat in persoana, chiar zeul,
Se lasa purtat de manii aberante.

Pentru legea poftei nu exista legi,
Pentru satisfactii nu e frontiera,
Daca semeni acte, lacomii culegi,
Daca le dai nume, numele devora.

Individ sensibil, instrument bizar,
Este autorul, dar e si spectacol,
Cand finalul place poti incepe iar,
Cand esti suferinta, tu astepti miracol.

Binele si raul sunt o unitate,
Dar neinteleasa, e pura scindare,
Cu raul ca arma, tu iti faci dreptate,
Dar ramas cu raul, esti exasperare.

ASCENSIE

January 17, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

ASCENSIE

Ma catar pe copacul egocentric,
Rigid-agil, info-rebut recuperat,
Ce Dumnezeu ar faptui ‘OM autentic’,
Cand ‘rolul Om’, e foarte bine simulat.

Inviat programat, primesti pofta si fapta,
Antrenat si admis, joci pe scena caverna,
Individ ratacit, tras de stanga la dreapta,
Esti ales fara voie, sa fii fiinta moderna.

Facute la comanda biografiei proiectate,
Bucuri transgresate tes coroana de spini,
Ma lovesc, ma distreaza, necazuri devotate,
Iertati sunt de pedeapsa predestinatii asasini,

Obscurul gandirii divine arunca in iad ideal,
Doar cazand vei urca cu povara ascensie,
Epava de carne aruncata in lacomul val,
Primesti plata mortii cand ai ajuns la pensie.

Uitarea incantarii ingheata sufletul ascetului,
Jupuit imbraci nimicul, cand straiul se refuza,
Din arta aberatiei se naste furia estetului,
Dorind sa umileasca si ucida ostila sa muza.

Unde te vrei straine, daca aici nu poti,
Cine sa te doreasca, deteste, sau admire,
Iluzia dulcetii egoiste e premiera pentru toti,
Panza picturii constientei e transparenta si subtire.

MESAGER

January 16, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

MESAGER

Merg pe drum larg si drept cu pedepse si premii pavat,
Trec din trup in alt trup constient, controlat, obligat,
In substanta patrund, amintind memorate proiectii,
Vad, aud, denumesc si decid, traversez de voi fi, intersectii.
Trec prin rauri de forme, idei si emotii, coridoare de fum,
Amintesc aventuri din am fost si primesc o prezenta acum.
Dedicat demonstrez cauze-legi si efecte, argumente binare,
Afectiv ma strecor in context preferat, gust, parfum si culoare,
Ma fixez in ‘eu vreau, eu incerc, eu posed”, autonoma tendinta,
Caut, afirm si asum personaj, argument pentru dreptul la fiinta.

Merg sub nori fara cer, calc prin loc fara umbra si nume,
Individ gol si alb, pictand vieti de placere-durere-carbune.
Intalnesc zei anarhici si cruzi, ei ma trag de afectul ecou,
Vino sus, stai aici, fii in noi, fii cu noi, tu esti omul cel nou,
Provocand, agresand, demoland, detestand, esti si om si erou.
T esti demon in om, tu pretinzi, tu refuzi, tu promiti, tu inseli,
Tu oferi apoi ceri inzecit, cu sclavie de corp si de suflet te speli,
Esti umanul perfect prin perfectul defect, esti gandire si fapta adversa,
Esti cadere din zeu in ne zeu si din om in ne om, esti putere perversa.
In realul complet, esti belsugul promis-interzis, om inchis in nevoie,
In uman generos ignorand esti doar nu, esti un sclav fara voie.

Trec prin nori posesivi, regresivi, incarcati cu venin,
Ei cu fulger de ura ma leaga, ma lipsesc de senin,
Ma strecoara in flux si reflux, om in sol, om in aer, in val,
Om desprins de orice, om eteric, om cosmic, punctual dar total.

Ard de frig, tremurand, cu cristale de flacari transpir,
Incalzit de conflict, ma admir si detest, ma atac, ma conspir,
Ratacit in invers, stiu cum sunt, cum nu sunt, stiu ca nu stiu nimic,
Fluctuand cresc si scad, pot doar nu, sunt titan, sunt normal, sunt pitic.
Sunt ideia de forta, sunt semantica torta, eu in ghiata ma ard,
Cand ma urc pe concept, sens-nonsens, eu ma cresc si ma scad.
Trec prin iadul de simt, agresiv, posesiv, primitiv, premiat,
Gust si raiul formal, om sarac in belsug, om flamand, blestemat.
Din unic ma fac multi, sunt eu-ei, sunt un grup, sunt asa ori opus,
Intalnesc prietenii si iubiri, gust si uri suculente, sunt dispus, indispus,
Cer-primesc sau arunc provocari de orgolii altruiste-ostile.
Recunosc si castigul subtil prococat de infrangeri umile.
Ma visez ca dusman si ma sperii de vis, ma trezesc si dispar,
Ma infirm, ma confirm, ma doresc cand contest, sunt un eu trinitar,
Ma adund din ce nu sunt, rezultatul il scad, om intern, reflexiv,
Penduland intre dogma si lege, intre cred-inteleg, om activ in pasiv.
Ma filtrez din mesaj personaj, om prin corp, corp prin om, dublu sens.
Individ bipolar, necesar-contingent, corp micron, gand imens.
Exploziv ma atac, serpi taiosi ma despica, lame dure, fierbinti,
Cad invers din batran in copil, primesc foame, poftire si dinti.
Iar poftind si muscand ma inchid in capcana persoana reala,
Dar real sunt doar eu oglindit, constienta de sine totala.
Sunt tradus in discurs, personaj simulat, cu adresa trimis,
Catre spiritul treaz, individul model, din divina porunca transmis.

Intr-un eu cu suport cultivat, incoltesc, infloresc si rodesc, ma aleg,
Cu pacatul primar conectat, om uman prin erori sau orori, ma culeg.
In arena conditii si fapte-emotii cazut, de solutii-servicii salvat,
Ma intorc in uman afectiv inductiv, la ce-i rau de ce-i bun indrumat.
Daca esti om mesaj, simte tot, gusta tot, strica tot, fi total omenesc,
Fara zeii si destin, fi tu zeu creator, fa-ti iubirea, fa pe cei ce iubesc,
Fii acel ce se are oricand, fii plecare, sosire, calator, fii si drum,
Fii conflictul din pace, ce ucide cand iarta, om atunci, om acum.

Eu sunt Tu, Tu esti El, El e Eu, sunt oricare-orunde, pe rand,
Sunt un NOI, sunt si VOI, sunt in EI, sunt oricand, personand,
Sunt pe scena actor, sunt privind spectator, sunt secret autor,
Om in timp, dupa timp, peste timp, fara timp, actual, urmator…
Sunt mesaj, mesager, interpret pasager, sunt si gazda de om,
Sunt voi fi, sunt am fost, om crescut, om cules din copacul de OM…

TIMP

January 13, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

timp

intre clipe se-ntind ere,
erele sunt albe clipe,
clipa-i scurta la placere,
E cat era, la durere!

cand esti treaz clipa-i atenta,
te contine, te conduce,
cand esti vis, clipa-i absenta,
pe alt drum gandul te duce.

timpul e subtil obstacol,
intre tine si prezent,
sa primesti e un miracol
cand primitul e absent.

spatiul e un grup de norme,
e facut din intervale,
Iar in interval sunt forme,
scopurile vietii tale.

fara forme nu-s motive,
sa incerci, sa faci ceva,
fara timp dispare actul,
dispari tu si viata ta.

fara spatiu nu se poate
sa concepi, sa reusesti,
fara timp le ai pe toate,
dar nimic nu mai doresti.

COSMOS

January 13, 2018 By: cmarghitoiu Category: Poezii

Cosmos

Rasuna dur si clar un clopot aspru,
El bate lumile samanta cu prevestiri ascunse,
In rugul violent al ochiului senin, de alabastru,
Emotii ard in frenezie ca lacrimi vii, aprinse.

Explozii si condensuri in planuri rasucite,
Iradieri de intuneric, impresii condensate,
Confuze erele prin euri zboara despletite
Spre rasaritul mintii cu simturi reci si mate.

In haosul organizat cresc trandafiri de fum,
O mana fara carne ii prinde si culege;
Rosii vor fi pe fila de nou cosmos-album,
Care incheaga-strica, semantic, dupa lege.

E doar forma si forta, perfecta corelare,
Stabilul se transforma in spatiul expandat,
Voi fi din nou ‘Eu-altul’? eterna intrebare,
Mai poate da spectacol actor concediat?

Un gand de inviere, un altul de ucis,
Se bat si se impaca in vasta panorama,
O poarta catre ziua si noapte s-a deschis,
Deceptia-dorinta isi fac prin pret, reclama.

Cad lumile necoapte din ramul inflorit,
Si alte lumi de carne, asteapta sa rodeasca;
Din somnul inocentei ‘ Divinul’ s-a trezit,
In ochiul care ‘poate’, prind visele sa creasca.

Trec in fapturi cu pofte, profunde teoreme,
Abstractul inefabil cauta parfum, savoare,
Excursii in idee, trec in trairi boeme,
Se da si fura libertatea, perfida condamnare.

O hora de naravuri isi striga iar intrarea
In marea sarbatoare cu defilari de trup,
Aici se lupta tandru coruptia, legea, candoarea,
Aici negociaza atentate, avide interesele de grup.

Si cresc si se afunda palatele de vid,
Campiile si marea isi inmultesc rodirea,
Mari porti de condamnare, lovite se deschid:
Ca un capriciu cosmic se varsa omenirea.

Cu o retea de informatii se-mbraca marea sfera,
Verbul transpus in unda, descopera noul pamant;
Primind prezente patimase, mizere sau prospere,
Fiinte pe rug se roaga, se blesteama, cer cuvant.

Dureri predestinate se simt ca mari delicii,
Absconse metafizici se contrazic, se neaga,
Taieri in rana spirit, umile, arogante suplicii,
Isi pun in crezul cumparat refuzul, dar se roaga.

E timpul curiozitatii, al competentei cercetarii,
In mintile insamantate proiecte cresc rapid,
Explozii de posibil, efectul legii conectarii,
Fac clipa infinit functionala, fac omul intreprid…

Inconstienta constienta isi premiaza insul,
Cu pofte de caverna, cu preferinte imbecile,
Sorbind paharul poftei, din ras apare plansul,
Ura prolifereaza, iar dragostea cerseste zile.

Supuneri cu pretentii, iubiri parcurse-n lacrimi,
Prostie glorioasa, neputinciosi in rol de Zeu,
O toleranta ipocrita tesuta-n sumbre patimi,
Face din viciu un vehicul, nascandu-se mereu.

Cunoasterea prolifereaza in plina noapte de lumina,
Stupi grei de trantori la putere, decizii fara autor,
Cu mierea frumusetii masura vietii e iar plina,
Om rafinat ori om salbatic, s-o guste vin in zbor.

Atractii si repulsii, o foame rece, neinvinsa,
Traduce sensul in substanta, semneaza nou contact,
Nevoia de comuniune, normala sau insidioasa sursa,
Fac om legat, fac societate, impune necesar pacat.

Unelte si servicii se pretuiesc si se arunca,
Belsugul expandeaza, dar istoveste sursa,
Din stiinta complezent ostila, amenintarea urca,
Dezlantuirea ratiunii oarbe se prinde iar in cursa.

Scufunda-te banchiza si lumile inneaca,
Sau le loveste si ingheata cu fulgere de ger;
Cand suna asfintirea, planeta se dezbraca,
De atmosfera vie si cristalizeaza, arida stea de fier…

Atunci cand egoismul invinge daruirea,
In noapte ca-n salvare, prind lumile sa cada,
Participarea plictisita isi cheama adormirea,
Iar ochiul care ‘stie’, refuza lumi sa ‘ vada’.