SITUAREA
IN DIVERSITATE
Diversitatea reflectarilor explicante, evaluante,
metaforizante sau utilizante de realitate ori individ, disponibile in prezent,
este enorma si cu mult in afara potentialului de receptare, intelegere si
metabolizare a oricarui om, fie el o competenta superioara, specializata sau o
personalitate multipolara, larg primitoare si consumatoare de noutate, capabila
sa inteleaga si sa extraga satisfactii din diferite compartimente ale stiintei,
artei, eticii sau esteticii.
Nu numai posibilitatea de receptare
dar si lipsa timpului limiteaza accesul la multimea discursurilor despre real
sau social, astfel omul obisnuit conditionat in toate felurile de societate,
ambient si propriile rutine, pluteste ca o ambarcatiune fara carma pe oceanul
gigantic si mereu framantat al informatiei accsibile, nestiind incotro sa o ia
sau nereusind sa aleaga directii potrivite cu personalitatea si sensibilitatea
sa.
Efectul contactului cultural e greu
de evaluat , el ar trebui sa opereze la toate nivelurile personalitatii, sa
ofere variante de actiune, de pozitionare estetica, de autoevaluare proprie mai
corecta prin compararea a ceace stie fiecare despre sine si ce constata ca stiu
si pot, cei ale caror realizari sunt cautate, preluate si pretuite. Omul actual
incearca si reuseste sa inteleaga cauzal din ce in ce
mai bine lumea fenomenala, el se analizeaza si pe sine din diferite
perspective, isi ofera diferite modele comportamentale mai mult sau mai putin
coerente sau morale, isi optimizeaza pe toate caile parametrii individualizanti
si ambientali. In acest efort socializat de personalizare cat mai evidenta, mai
stridenta, uneori mai socanta, participa miliarde de subiecti, fiecare dorind
sa se remarce cumva, macar si prin exotismul curiozitatii, astfel incat reusita
finalizarii unui proiect individual de succes este dificila si impune eforturi
intense si indelungate.
Lasand la o parte traseul sinuos si
de multe ori plin de confuzii si rataciri al adolescentei, odata ajuns la
maturitate, subiectului plin de elanuri culturale i se ofera o atat de ampla
varietate de alternative atragatoare, din toate domeniile, incat nu stie cum sa
aleaga si mai ales odata alegerea facuta, cum sa extraga maxim de satisfactie
din sursa informationala aleasa. Sunt milioane de carti pe care le putem citi,
la fel de multe spectacole video la care putem participa, sunt nenumarate
compartimentele investigatiei stintifice sau tehnologice, in care intrand la
modul amator sau profesionist, putem afla ce anume se cunoaste si cum. In toate
intervalele contemplarii sau interactiei cu realitatea sunt atat de multe
alternative de 'a fi cumva' incat e dificil sa te
hotarasti sa fi in ce anume interval intelegerii sau placerii e cel mai bine sa
intri. Pe de alta parte sunt disponibile o
deconcertanta diversitate de criterii evaluante si estetizante de act cultural
sau chiar stintific, uneori in opozitie, incat nici un om nu le poate explora,
intelege, asimila si asuma, adaugandu-le personalitatii sale, devenind astfel
prizonierul oricarui ‘obiect sanctificat prin valoare, care apartine frumosului
sau rationalului. Dar in mod inevitabil omul face alegeri de modalitate
culturala, le decodeaza personalizat si le transforma in componente ale fiintei
sale, incepand sa priveasca si cantareasca lumea prin
instrumentele estetizante preluate.
Indiferent din ce perspectiva facem
alegerile de spactator sau chiar de participant la jocul creativ mondial, odata
facute, ele au consecinte, ele construiesc sau degradeaza o individualitate,
indica directii de manifestare proprie, de intelegere a creatiei altora, sau de
negare si distrugere a valorilor create de altii. Probabil cea mai dificila si inca nedescoperita stiinta, sau poate arta, ar fi
stiinta-arta alegerii optime de continut informational care valorifice cat mai
complet si in profunzime o personalitate potentiala, extragand din ea toate
fructele satisfactiilor pe care si le poate oferi siesi si semenilor.
Fiecare om are la dispozitie o individualitate
unica cu o capabilitate creativa unica, si indiferent daca aceasta potentialitate
implicant realizanta atinge inaltimi si amplitudinii universale, sau descopera
unui individ obscur, cine este el insusi si in ce fel mai poate fi, aceasta
capabilitate creativa ascunsa dar prezenta, trebuie cautata si eliberata,
trebuie cultivata indelung, iar roadele trebuiesc culese si folosite.
Majoritatea oamenilor isi ignora insusirile inventive si prefera sa se cupleze si sa consume creativitatea semenilor de
profesie, devenind un fel de parazitii conceptuali si afectivi care se fixeaza
si hranesc in cu personalitatea competentelor confirmate. Omul efortului impus
traieste o mare parte din timpul sau liber in mediul activ si afectiv imaginat
de semenii lui creativi, pe care in mod ciudat il crede cateodata mai autentic
ca cel real, oricum mai interesant, mai imprevizibil si generos in evenimente.
Evident nici un om nu poate gasi
numai in sine, numai in mintea si sufletul sau mijloace pentru intelegerea
lumii, sau pentru identificarea si satisfacerea tuturor aspectelor
personalitatii sale, dar numai luand de la altii, numai consumand intelectiv
sau emotiv alte ingeniozitati, devii pina la urma un ecou al altor glasuri, o
inima dependenta de alte inimi, o minte hranita de alte minti, o reflectare
partial deformata a altor vederi, si o simtire nesigura, dependenta de
simtirile independente, capabile sa le lanseze in cautarea de lumi, actiuni si
emotii noi. Nu trebuie cautate cuvinte mari pentru a stimula efortul sau macar
incercarile de efort creativ personal, in prezent din ce in ce mai multi
incearca sa se personalizeze cumva prin ei insisi si unii chiar reusesc, dar de
la realizarile amatorului pina la cele ale celui dotat cu har si capabil de
efort creativ sistematic si intens, este o distanta foarte mare.
Din pacate sau poate din fericire,
posibilitatea de a ajunge in miezul lucrurilor, de a intra in spatele scenei si
observa si intelege formele si procesele fundamentale care regizeaza
desfasurarea universului, sau de a patrunde in culisele personalitatii, acolo
unde sufletul se modeleaza pe sine, este daruita la foarte putini, si numai
prin ei, prin intelectul si sensibilitatea lor, este data celorlalti. Inca mai
dificila este patrunderea mintii in propria ei functie creativa si
personalizanta, in intelegerea cauzala a propriei personalitatii, a identificarii
si explicarii fortelor care ne fac sa fim si sa ne schimabam mereu in altul,
ramanand totusi un acelasi neinteles, 'noi insine'. In cele ce
oferim incercam cu posibilitatile pe care le avem sa comentam cateva subiecte
din multimea variantelor cunoasterii si sa exploram diferite perspective din
care poate fi construit discursul poetic.
Speram ca unii calatori curiosi vor
reusi sa ajunga la aceasta pagina continatoare de pagini, sa aiba curiozitatea
sa aleaga si sa parcurga pina la capat unele din textele propuse, si oricare ar
fi impresiile, sa aiba bunavointa sa ni le communice, pentru a incerca sa
raspundem mai bine eventualelor preferinte.
Marghitoiu
Constantin